IMPOZITUL PE CLĂDIRI PENTRU PERSOANE
FIZICE
1. Valorile impozabile pe metru pătrat
de suprafaţă construită desfăşurată* la
clădiri şi alte construcţii situate în zona A aparţinând
persoanelor fizice.
|
Nr. crt. |
TIPUL DE CLĂDIRE |
Valoare
impozabilă (lei/m2) |
||||
|
Clădire cu instalaţie electrică, de apă, de
canalizare şi de încălzire (condiţii cumulative**) |
Clădire fără instalaţie electrică,
de apă, de canalizare şi de încălzire |
|||||
|
0. |
1 |
2 |
3 |
|||
|
1. |
|
2008
|
2009
|
2008
|
2009
|
|
|
A |
Clădire
cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din
cărămidă arsă, sau orice alte materiale rezultate în urma
unui tratament termic şi/sau chimic |
797 |
797 |
473 |
473 |
|
|
B |
Clădire
cu pereţi exteriori din lemn, din piatră nenaturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau orice alte
materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
216 |
216 |
135 |
135 |
|
|
C |
Clădire-anexă
cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din
cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în
urma unui tratament termic şi/sau chimic |
135 |
135 |
122 |
122 |
|
|
D |
Clădire-anexă
cu pereţi exteriori din lemn, din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice
alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
81 |
81 |
54 |
54 |
|
|
E |
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă utilizate ca
locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute
la lit. A-D |
75%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
||||
|
F |
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri
decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri
prevăzute la lit. A-D |
50%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
||||
2.
Valorile impozabile pe metru pătrat de suprafaţă construită
desfăşurată* la clădiri şi alte construcţii
situate în zonele B, C, D aparţinând persoanelor fizice.
|
Nr. crt. |
FELUL
CLĂDIRILOR ŞI ALE ALTOR CONSTRUCŢII IMPOZABILE |
Valoare
impozabilă (lei/m2) |
||||
|
Cu instalaţii de apă, canalizare, electrice, încălzire
(condiţii cumulative**) |
Fără instalaţii de apă, canalizare, electrice,
încălzire |
|||||
|
0. |
1 |
2 |
3 |
|||
|
1. |
|
2008
|
2009
|
2008
|
2009
|
|
|
A |
Clădire
cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din
cărămidă arsă, sau orice alte materiale rezultate în urma
unui tratament termic şi/sau chimic |
669 |
669 |
397 |
397 |
|
|
B |
Clădire cu
pereţi exteriori din lemn, din piatră
nenaturală, din cărămidă nearsă, din
vălătuci sau orice alte materiale nesupuse unui tratament termic
şi/sau chimic |
182 |
182 |
114 |
114 |
|
|
C |
Clădire-anexă
cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă
arsa sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic |
114 |
114 |
102 |
102 |
|
|
D |
Clădire-anexă
cu pereţi exteriori din lemn, din piatră
naturală, din cărămidă
nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse
unui tratament termic şi/sau chimic |
68 |
68 |
45 |
45 |
|
|
E |
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile
de clădiri
prevăzute la lit. A-D |
75%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
||||
|
F |
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri
decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri
prevăzute la lit. A-D |
50% din suma care s-ar aplica clădirii |
||||
* Pentru determinarea
suprafeţei construite desfăşurate, în cazul clădirilor care
nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeţei
utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.
Valoarea
impozabilă se reduce în funcţie de anul terminării clădirii
după cum urmează:
·
cu 20% pentru
clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
·
cu 10% pentru
clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 – 50 de ani inclusiv la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
În cazul
clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă
construită desfăşurată depăşeşte 150 de
metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia, determinată
în urma aplicării prevederii de mai sus se majorează cu câte 5%
pentru fiecare 50 mp sau fracţiune din aceştia.
În cazul
clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă
construită desfăşurată depăşeşte 150 mp.
pentru care există act de dezmembrare şi un singur proprietar
impozitul se va calcula la întreaga suprafaţă a clădirii
luată ca întreg.
În cazul
clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire,
consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal
anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră
ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări.
În cazul unei
clădiri care are pereţi exteriori din materiale diferite, pentru
stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelele de
mai sus valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului
clădirii respective.
** În cazul în care nu sunt întrunite cumulativ
aceste condiţii, se vor utiliza valorile impozabile, în lei/mp
prevăzute în coloana 3.
Tabel coeficienţi rang localitate
Valoarea impozabilă a
clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii
şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea
acesteia cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în
următorul tabel:
|
Zona în cadrul
localităţii |
RANGUL
LOCALITĂŢII |
|
|
|
A |
2,50 |
|
B |
2,40 |
|
C |
2,30 |
|
D |
2,20 |
1.
Zonele A, B, C şi
D din intravilan sunt stabilite conform Hotărârii Consiliului Local nr.
614/2002 modificată şi completată prin H.C.L.M. nr. 236/2005, privind
încadrarea pe zone a terenurilor din Municipiul Constanţa.
2.
Pentru clădirile
structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente,
coeficienţii de corecţie mentionaţi la punctul 1 vor fi
diminuaţi cu 0.10.
3.
Constanţa este
municipiu de rangul I, inclusiv Palazu Mare şi Mamaia care sunt
localităţi componente ale municipiului Constanţa.
3. Mod de aplicare
Persoanele fizice, pentru clădirile
de orice fel pe care le deţin în proprietate, indiferent unde sunt situate
acestea în România, datorează impozit pe clădiri, după caz, exceptând
cazurile în care legea prevede altfel.
Impozitul pe clădiri se datorează
către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază teritorială este amplasată clădirea.
În cazul persoanelor fizice, impozitul
pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare la
valoarea impozabilă a clădirii.
Contribuabilii, persoane fizice, datorează impozitul
pe clădiri şi în situaţia în care clădirea este
administrată sau folosită de altă persoană decât titularul
dreptului de proprietate şi pentru care locatarul sau concesionarul
datorează chirie ori redevenţă în baza unui contract de
închiriere, locaţiune sau concesiune, după caz.
Cota de impozitare este de 0,1% .
Valoarea impozabilă a unei
clădiri, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea
suprafeţei construite desfăşurate a clădirii,
exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă pe metru
pătrat de suprafaţă construită desfăşurată.
Suprafaţa construită
desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea
suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv
ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând
suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi
suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.
Dacă se constată
diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi
situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în
condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare
nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în
vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin
lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice
de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum
şi în cartea funciară, iar modificarea sarcinilor fiscale
operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se
înregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectivă, ca
anexă la declaraţia fiscală.
Dacă dimensiunile exterioare ale
unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci
suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se
determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un
coeficient de transformare de 1,20.
Exemplu:
Su x K = Scd
Scd x Vimp = Vi
Vi x Cc x Cr x
0.1 % = Impozit clădire/an
Legendă
Su = suprafaţă utilă
K = coeficient de transformare = 1,20
Scd = suprafaţă construită desfăşurată
Vimp = valoare impozabilă / metru pătrat
Vi = valoare de impunere
Cc = coeficient de corecţie rang-zonă
Cr = coeficient reducere an construcţie
Majorarea impozitului datorat de persoanele
fizice ce deţin mai multe clădiri
1. Dacă o persoană fizică are în
proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca
locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe
clădiri se majorează după cum urmează:
a)
cu 15% pentru prima
clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b)
cu 50% pentru cea
de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c)
cu 75% pentru cea
de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
d)
cu 100% pentru cea
de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.
Persoanele fizice prevăzute la
punctul 1 au obligaţia să depună o declaraţie specială
la compartimentele de specialitate ale autorităţilor
administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul,
precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri
ale acestora.
Nu intră sub incidenţa
punctului 1 persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri
dobândite prin succesiune legală.
2.
În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei
de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie
de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum
rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
3. Sunt considerate ca fiind închiriate numai
acele clădiri utilizate ca locuinţă pentru care sunt
îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a)
proprietarul, în
calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în forma
scrisă;
b)
contractul
prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul
stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosinţă a
bunurilor, în condiţiile legii;
c)
locatarul nu poate
fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se
desemnează soţul, soţia şi copiii lor
necăsătoriţi. Această condiţie nu se
urmăreşte în cazul în care clădirea utilizată ca
locuinţă se închiriază unei persoane juridice.
4. În cazul clădirilor aflate în
proprietate comună, coproprietarii având determinate
cotele-părţi din clădire, impozitul se împarte proporţional
cotelor-părţi respective, iar asupra acestuia se aplică,
după caz, majorarea în funcţie de ordinea în care aceste
cote-părţi au fost dobândite rezultând astfel impozitul pe clădiri
datorat de fiecare contribuabil.
5. În cazul clădirilor aflate în proprietate
comună, coproprietarii neavând stabilite cotele-părţi din
clădire, impozitul se împarte la numărul de coproprietari, iar asupra
părţii din impozit rezultate în urma împărţirii se
aplică, după caz, majorarea în funcţie de ordinea în care aceste
cote-părţi au fost dobândite rezultând astfel impozitul pe clădiri
datorat de fiecare contribuabil.
6. Majorarea se aplică în mod
corespunzător persoanelor care beneficiază de facilităţi
fiscale la plata impozitului pe clădiri.
7. Majorarea impozitului pe clădiri se
calculează şi în cazul persoanelor fizice străine care
deţin pe teritoriul României mai multe clădiri utilizate ca
locuinţă, ordinea acestora fiind determinată de succesiunea în
timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.
8. Pentru stabilirea impozitului pe
clădiri majorat, ordinea în care proprietăţile au fost dobândite
se determină în funcţie de anul dobândirii clădirii, indiferent
sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de
proprietar.
9. În cazul în care în acelaşi an se dobândesc
mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, ordinea este
determinată de data dobândirii.
10. În cazul în care la aceeaşi
dată se dobândesc mai multe clădiri utilizate ca locuinţă,
ordinea este cea pe care o declară contribuabilul respectiv.
11. În cazul persoanei fizice care
deţine în proprietate mai multe clădiri utilizate ca
locuinţă, iar domiciliul sau reşedinţa sa nu corespunde cu
adresa niciuneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobândita este
asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.
12. În cazul în care în acelaşi
bloc, o persoană fizică deţine în proprietate mai multe
apartamente, pentru calculul impozitului pe clădiri majorat, fiecare apartament
este asimilat unei clădiri.
4. Scutiri şi facilităţi pentru persoane fizice
Impozitul pe
clădiri nu se aplică pentru:
A. veteranii de război;
B. persoanele fizice prevăzute la art. 1 al
Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la
6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori
constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi în alte legi.
Persoana fizică, cetăţean român,
care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940
până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice,
după cum urmează:
1.
a fost
deportată în ghetouri şi lagare de concentrare din
străinătate;
2.
a fost privată
de libertate în locuri de detenţie sau în lagare de concentrare;
3.
a fost strămutată
în altă localitate decât cea de domiciliu;
4.
a făcut parte
din detaşamentele de muncă forţată;
5.
a fost
supravieţuitoare a trenului morţii;
6.
este
soţul/soţia persoanei asasinate sau executate din motive etnice,
dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
Persoana
care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:
1.
a executat o
pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri
judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de
libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru
infracţiuni politice;
2.
a fost privată
de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative
sau pentru cercetări de către organele de represiune;
3.
a fost
internată în spitale de psihiatrie;
4.
a avut stabilit
domiciliu obligatoriu;
5.
a fost
strămutată într-o altă localitate;
Soţul/soţia celui decedat, din categoria celor
dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei,
internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, strămutaţi,
deportaţi în străinătate sau prizonieri, dacă ulterior nu
s-a recăsătorit;
Soţul/soţia celui decedat după ieşirea din închisoare,
din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din
deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
Soţul/soţia celui decedat în condiţiile prevăzute la
alineatele precedente şi care, din motive de supravieţuire, a fost
nevoit să divorţeze de cel închis, internat abuziv în spitale de
psihiatrie, deportat, prizonier sau strămutat, dacă nu s-a
recăsătorit şi dacă poate face dovada că a
convieţuit cu victimă până la decesul acesteia;
Persoana care a fost deportată în străinătate după 23
august 1944;
Persoana care a fost constituită în prizonier de către partea
sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca
atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate
după încheierea armistiţiului.
Persoanele care au calitatea de luptători în rezistenţa
anticomunistă conform O.U.G. 214/1999.
C. persoanele
fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) lit.b) şi art. 4 alin. (1) din
Legea recunoştinţei faţă de eroii – martiri şi
luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie
1989 nr.341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 654 din 20 iulie 2004.
D. văduvele
de război şi văduvele veteranilor de război care nu s-au
recăsătorit.
E. persoanele cu
handicap grav sau accentuat şi persoanele încadrate în gradul I şi II
de invaliditate.
În cazul unei clădiri deţinute în comun de o persoană
fizică prevăzută la A, B, C, D sau E scutirea se aplică
integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi.
Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar
clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la A,
B, C, D sau E.
Scutirea de la plata impozitului prevăzută la A, B, C, D sau E se
aplică începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana
depune documentele justificative în vederea scutirii.
Persoanele fizice române care reabilitează sau modernizează
termic clădirile de locuit pe care le deţin în proprietate, în
condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea
termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii
energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002,
sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare
a creditului obţinut pentru reabilitarea termică, precum şi de
taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrările
de reabilitare termică.
Impozitul pe clădiri nu se
datorează pentru clădirea unei persoane fizice dacă :
a)
clădirea este
o locuintă nou realizată în condiţiile Legii locuinţei nr.
114/1996 republicată, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai
contractelor de construire a unei locuinţe cu credit sau ai contractelor
de vânzare – cumpărare cu plata în rate a locuinţelor noi care se
realizează în condiţiile art. 7-9 din legea menţionată mai
sus, scutirea de la plata impozitului pe clădire se acordă pe timp de
10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost
dobândită locuinţa respectivă.
b)
clădirea este
realizată pe bază de credite, în condiţiile O.G. nr. 19/94
privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări
publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi
completările ulterioare, scutirea acordându-se pe o perioada de 10 ani de
la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobândită
locuinţa respectivă.
Scutirile de impozit pentru clădirile
menţionate la literele a şi b se aplică pentru o clădire
timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul înstrăinării
clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al
acesteia.
c)
clădirile care
potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau
arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de
proprietate sau de administrare cu excepţia încăperilor care sunt
folosite pentru activităţi economice.
d)
clădirile
restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie
1989, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
Scutirea de
impozit prevăzută la pct. d se aplică pe durata pentru care
proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de
interes public.
Pentru a beneficia de
aceste scutiri, persoanele în cauză vor prezenta o cerere împreună cu
originalul şi copia actelor care le atestă această calitate,
respectiv contractul de construire a unei locuinţe cu credit, contractul
de vânzare – cumpărare cu plata în rate a locuinţei, contractul de
dobândire a locuinţei, după caz, şi procesul – verbal de predare
– primire/preluare a locuinţei în cauză, numai pentru o clădire.
Aceste scutiri se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare
celei în care prezintă cererea şi documentele conexe acesteia, numai
până la expirarea perioadei de 10 ani de la data dobândirii locuinţei.
În vederea scutirii,
persoanele în cauză trebuie să prezinte copii ale actelor care le
atestă această calitate, respectiv:
§
legitimaţie pentru veteranii de
război, văduvele de război şi văduvele veteranilor de
război care nu s-au recăsătorit;
§
hotărâre pentru beneficiari ai
Decretului – lege 118/1990 şi ai Legii 189/2000;
§
brevet sau certificat pentru beneficiarii
Legii 341/2004;
§
adeverinţă şi certificat de
încadrare în grad de handicap eliberate de Direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţia copilului din cadrul
Consiliului Judeţean Constanţa;
§
copie după cartea sau buletinul de
identitate;
§
copie după actul de proprietate.
În situaţia în
care beneficiarii acestor categorii de scutiri, nu sunt proprietari la adresa
de domiciliu, atunci scutirea se aplică la primul imobil în ordinea dobândirii
acestuia.
5. Obligaţii
1. În cazul unei clădiri care a fost
dobândită sau construită de o persoana în cursul anului, impozitul pe
clădire se datorează de către persoana respectivă cu
începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea
a fost dobândită sau construită.
2. În cazul unei clădiri care a fost
înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în
cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de
persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare
celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau
distrusă.
3. În cazurile prevăzute la alin. (1) sau
(2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada
din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
4. În cazul extinderii,
îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau a altor
modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se
recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în
care a fost finalizată modificarea.
5. Orice persoană care dobândeşte,
construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia
de a depune o declaraţie fiscală în termen de 30 de zile de la data
dobândirii, înstrăinării sau construirii. Declaraţia trebuie
însoţită de următoarele acte:
§
în cazul dobândirii unei clădiri vor
prezenta în original şi copie:
a)
cărţile de
identitate ale proprietarilor;
b)
actul de dobândire
a proprietăţii clădirii;
c)
planuri/schite
cadastrale.
§
în cazul construirii unei clădiri vor prezenta
în original şi copie:
a)
autorizaţie de
construcţie;
b)
procesul verbal de
recepţie finală;
c)
nota de regularizare
emisă de Primăria Municipiului Constanţa;
d)
memoriu justificativ;
e)
planuri/schiţe
cadastrale.
6. Orice persoană care extinde,
îmbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică
în alt mod o clădire existentă are obligaţia să depună
o declaraţie în acest sens la compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de
zile de la data la care s-au produs aceste modificări. Declaraţia
trebuie însoţită de următoarele acte:
§
în cazul
extinderii/îmbunătăţirii unei clădiri vor prezenta în
original şi copie:
a)
autorizaţia de
construire;
b)
procesul verbal de
finalizare a lucrărilor;
c)
memoriu
justificativ;
d)
planuri cadastrale.
§
în cazul demolării/distrugerii unei
clădiri vor prezenta în original şi copie:
a)
autorizaţia de
demolare;
b)
procesul verbal de
demolare.
7. (1) În cazul
persoanelor fizice pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13
ianuarie 1997, cu modificările şi completările ulterioare,
denumită în continuare Legea nr. 50/1991, data dobândirii clădirii se
consideră după cum urmează:
a)
pentru clădirile
executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în
autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de
recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective
a lucrărilor;
b)
pentru
clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia
de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii
procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;
c)
pentru
clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost
finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi
pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii
autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui
termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată
care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în
speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de
recepţie se întocmeşte la data expirării termenului
prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul
lucrărilor, precum şi suprafaţa construită
desfăşurată în raport de care se stabileşte impozitul pe
clădiri.
(2) Prin grija structurilor de specialitate cu
atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi
autorizării executării lucrărilor de construcţii din
aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale,
denumite în continuare structuri de specialitate, se întocmesc
procesele-verbale menţionate la alin. (1) care servesc la înregistrarea în
evidenţele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidenţe
cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe
clădiri.
Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre
modalităţile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată
până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii
respective nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia
obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al
unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată
clădirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul
în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a
lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea
achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul de atestare
fiscală emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor
administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează
clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de
drept.
Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se
stabileşte pe baza datelor extrase din actele
care atesta dreptul de proprietate.
Declaraţiile fiscale se depun în
termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariţiei
oricăreia dintre următoarele situaţii:
a)
intervin
schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b)
se realizează
modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat;
c)
intervin
schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de
natura să conducă la modificarea impozitului pe clădiri.
d)
intervin
schimbări privind numele şi prenumele.
Obligativitatea depunerii
declaraţiilor fiscale, revine şi contribuabililor care se
încadrează într-una din categoriile de facilităţi şi
scutiri de la plată impozitului datorat.
Declaraţia specială pentru
stabilirea impozitului pe clădiri majorat, în cazul persoanelor fizice
deţinătoare a mai multor clădiri utilizate ca locuinţă
se depune separat pentru fiecare clădire la compartimentele de
specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din
unităţile administrativ-teritoriale atât la adresa de domiciliu cât
şi cele în a căror rază sunt situate clădirile respective.
În cazul contribuabililor care dobândesc clădiri ce se
supun impozitului majorat declaraţia de
impunere se depune în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora.
Pentru veridicitatea datelor înscrise
în declaraţiile de impunere întreaga răspundere juridică o poartă
contribuabilul atât în cazul în care este semnatar al declaraţiei
respective, cât şi în cazul în care semnatar al declaraţiei este o
persoană mandatată în acest sens de contribuabil.
Impozitul pe clădiri se plăteşte
anual, în 2 rate egale, respectiv:
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv;
b) rata a II-a, până la data de 30 septembrie inclusiv;
În cazul în care termenul de plată expiră într-o zi nelucrătoare,
acesta se prelungeşte până în ziua lucrătoare imediat
următoare.
Neplata în termenele scadente atrage plata majorărilor de întârziere, stabilite prin hotărâri
ale guvernului.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de
către persoanele fizice, de până la 50 lei inclusiv, se
plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul
în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri
amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale,
suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
Contribuabilii persoane fizice sunt obligaţi
să depună declaraţiile fiscale chiar dacă aceştia
beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe
clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit
pe clădiri.
Actele de transfer a dreptului de proprietate
asupra imobilelor trebuie să fie însoţite de un certificat de atestare
fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază
teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de
atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor
obligaţiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii
următoare înstrăinării. În certificatul de atestare fiscală
nu se cuprind creanţele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va
menţiona despre faptul că sunt în litigiu creanţe în cuantum de
... lei.
Înstrăinarea
imobilelor fără respectarea prevederilor de mai sus conduce la
nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se
sesizează de orice persoană interesată la instanţa de
judecată competentă. Declararea nulităţii actului de
înstrăinare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicaţi
şi unităţilor teritoriale ale Agenţiei de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară în vederea rectificarii situaţiei fiscale
şi cadastrale.
6. Sancţiuni
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)
depunerea peste
termen a declaraţiilor fiscale;
b)
nedepunerea
declaraţiilor fiscale;
c)
nerespectarea
prevederilor referitoare la înstrăinarea, înregistrarea/radierea
clădirilor, precum şi la comunicarea actelor translative ale
dreptului de proprietate;
d)
refuzul de a
furniza informaţii sau documente în vederea clarificării şi
stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele
de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale
au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevanţă
fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei
impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocaţii, executorii
judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile
publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi înmatriculare
a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea
paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenţă
a persoanelor, precum şi orice altă entitate care deţine
informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile,
după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au
obligaţia furnizării acestora fără plată, precum
şi depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data
solicitării acestora.
Contravenţia prevazută la lit. a) se sancţionează cu amendă de
la 50 lei la 200 lei, iar cele de la
lit. b) – d) cu amendă de la 200 lei la 500 lei.
Contravenţiilor prevăzute în prezenta anexă
li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, inclusiv posibilitatea
achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, a jumătate din minimul amenzii.
7. Bonificaţie
Pentru plata cu anticipaţie a tuturor obligaţiilor către
bugetul local până la data de 31 martie 2009, pentru persoanele fizice se
acordă o bonificaţie de 10%
la impozitul pe clădiri.