IMPOZITUL ŞI TAXA PE CLĂDIRI PENTRU PERSOANE JURIDICE

Persoanele juridice, pentru clădirile de orice fel pe care le deţin în proprietate, indiferent unde sunt situate acestea, datorează impozit sau taxă pe clădiri, după caz, exceptând cazurile în care legea prevede altfel.

Impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială este amplasată clădirea.

1. Cote de impozitare

În cazul persoanelor juridice, impozitul şi taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii reprezintă valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii.

În cazul clădirilor dobândite în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă 2009, precum şi pe parcursul acestuia, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii de intrare în patrimoniu.

În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădirii este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului persoană juridică

După reevaluare, dacă în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal prin procesul verbal încheiat în urma şedinţei Consiliului de Administraţie s-a aprobat noua valoare a clădirii ca urmare a efectuării reevaluării şi aceasta a fost înregistrată în contabilitate, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii.

Sunt considerate ca fiind reevaluate, aplicându-se prin urmare cota de impozitare de 1,5%, şi clădirile la care s-au executat lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal în curs, cu aprobarea Consiliului de Administraţie.

Cota de impozitare se aplică asupra valorii rezultate din însumarea valorii de inventar a clădirii şi a valorii lucrărilor de modernizare.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă 2009, respectiv 31.12.2005, cota impozitului şi a taxei pe clădiri este de 5% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii inregistrată în contabilitatea persoanei juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate integral potrivit legii, în cazul cărora cota de impozitare este de 1,5%.

În cazul clădirilor care fac obiectul contractelor de concesionare sau de închiriere, valoarea lucrărilor executate de către locatar de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere este valoarea reală declarată a lucrărilor pentru regularizarea taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

Locatarul are obligaţia să comunice locatorului, după cum acesta este persoană fizică sau juridică după caz, valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului verbal de recepţie, impozitul reprezentând sarcina fiscală a locatorului.

Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;

b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea negociată între părţi, exclusiv taxa pe valoarea adăugată şi înscrisă în contract, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului. În cazul contractelor în care valoarea negociată este în valută, plata impozitului pe clădiri se face în lei la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţii ;

c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.

2. Scutiri şi facilităţi pentru persoane juridice

Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;

7. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;

10. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

11. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

12. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

13. construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;

14. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau patule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

15. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de moştenitori legali sau testamentari;

16. clădirile utilizate pentru activităţi social umanitare, de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.

17. cladirile oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice;

18. clădirile fundaţiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

19. clădirile organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii.

20. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

21. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru acele clădiri şi terenul aferent deţinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.

Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii.

Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri.

3. Obligaţii

Orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.

Declaraţia trebuie însoţită de următoarele acte:

§ în cazul dobândirii unei clădiri vor prezenta în original şi copie:

a) certificatul de înmatriculare al societăţii;

b) actul de dobândire a proprietăţii clădirii;

c) planuri cadastrale.

§ în cazul construirii unei clădiri vor prezenta în original şi copie:

a) balanţa de verificare a societăţii, aferentă lunii în care a intervenit modificarea;

b) procesul verbal de recepţie finală;

c) nota de regularizare emisă de Primăria Municipiului Constanţa.

§ în cazul înstrăinării unei clădiri vor prezenta în original şi copie, actul de înstrăinare al clădirii.

În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.

Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul de atestare fiscală emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

Orice persoană care extinde, îmbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligaţia să depună o declaraţie în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări.

Declaraţia trebuie însoţită de următoarele acte:

§ în cazul extinderii/îmbunătăţirii unei clădiri vor prezenta în original şi copie:

a) autorizaţia de construire ;

b) procesul verbal de finalizare a lucrărilor ;

c) memoriu justificativ ;

d) planuri cadastrale.

§ în cazul demolării/distrugerii unei clădiri vor prezenta în original şi copie:

a) autorizaţia de demolare ;

b) procesul verbal de demolare.

Contribuabilii persoane juridice sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale chiar dacă aceştia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.

Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie sa fie însoţite de un certificat de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror raza teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligaţiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii următoare înstrăinării. În certificatul de atestare fiscală nu se cuprind creanţele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menţiona despre faptul că sunt în litigiu creanţe în cuantum de ... lei.

Înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor de mai sus conduce la nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizează de orice persoană interesată la instanţa de judecată competentă. Declararea nulităţii actului de înstrăinare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicaţi şi unităţilor teritoriale ale Agenţiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea rectificarii situaţiei fiscale şi cadastrale.

Impozitul şi taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, respectiv:

a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv;

b) rata a II-a, până la data de 30 septembrie inclusiv;

Impozitul şi taxa anuală pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul şi taxa pe clădiri cumulat.

În cazul în care termenul de plată expiră într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungeşte până în ziua lucrătoare imediat următoare.

Neplata în termenele scadente atrage şi plata majorărilor de întârziere, stabilite prin hotărâri ale guvernului.

4. Sancţiuni

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) depunerea peste termen a declaraţiilor fiscale;

b) nedepunerea declaraţiilor fiscale;

c) nerespectarea prevederilor referitoare la înstrăinarea, înregistrarea/radierea clădirilor, precum şi la comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate;

d) refuzul de a furniza informaţii sau documente în vederea clarificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevanţă fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi orice altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizării acestora fără plată, precum şi depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.

Contravenţia prevazută la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 200 lei la 800 lei, iar cele de la lit.b) –d) cu amendă de la 800 lei la 2.000 lei.

Contravenţiilor prevăzute în prezenta anexă li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii.

5. Bonificaţie

Pentru plata cu anticipaţie a tuturor obligaţiilor către bugetul local până la data de 31 martie 2009, pentru persoanele juridice se acordă o bonificaţie de 5% la impozitul pe clădiri.